In Centrul lumii, la Oracolul din Delphi

Dupa „trauma” drumului de doua zile pana in Zakynthos, ne gandeam cu groaza la drumul de intoarcere spre casa pe care urma sa-l facem la sfarsitul vacantei. Nu aveam in plan nici alte obiective de vizitat care sa ne mai entuziasmeze putin, asa ca am inceput sa caut ceva ce ne-ar putea indulci suferinta. Solutia a venit cand m-am uitat pe harta si am observat ca un posibil traseu de intoarcere trece aproape de Delphi. Imi suna foarte cunoscut orasul - oracol, profetii, preotese si am inceput sa caut mai multe informatii despre el. Ce-am gasit apoi mi-a trezit interesul – un sarpe urias omorat de Apollo, centrul lumii gasit de doi vulturi, celebrul oracol si alte legende despre zona, iar pozele vazute – ruinele unui oras antic intinse pe coasta unui munte, un fel de Machu Picchu grecesc, m-au convins ca merita sa ne abatem pana la Delphi.

Sanctuarul Atenei Pronaia in Delphi

Venind dinspre Zakynthos, am cotit dupa Itea spre Delphi (Delfoi pe GPS-ul nostru). Dupa o urcare destul de serpuita, am ajuns in actualul oras Delphi, un oras cu strazi inguste, taverne multe si vanzoleala á la grec. Am lasat orasul in spate si dupa vreo 500 de metri de la iesire am dat peste partea faimoasa a locului: ruinele vechiului oras Delphi, intinse de o parte si de alta a soselei, pe muntele Parnassus.

Cand Zeus a decis sa afle unde este centrul lumii a trimis doi vulturi, unul spre est si altul spre vest. Cei doi vulturi s-au intalnit la Delphi si astfel acest loc a devenit centrul lumii, fapt marcat printr-o sfera de marmura sculptata, denumita „omphalos” (buricul pamantului).

Celelalte legende despre Delphi difera in functie de cartea sau siteul pe care se gasesc. In principal, Delphi a devenit celebru datorita oracolului de aici, oracol ce a apartinut intai zeitei Geea (Pamant) si a fost pazit de copilul acesteia, sarpele Phyton. Zeul Apollo a omorat sarpele si si-a insusit oracolul.

O preoteasa numita Pythia era cea care, intrand in transa, prezicea viitorul si dadea sfaturi oamenilor care veneau sa consulte oracolul. Profetiile ei erau de fapt niste bolboroseli traduse de preotii din jur in poezii ambigue, destul de greu de descifrat de muritorii veniti in cautarea unui raspuns. Cu toate acestea, oracolul a devenit foarte cunoscut si era vizitat de multi ce doreau un sfat, o indrumare, pana cand imparatul crestin Theodosius I a ordonat inchiderea tuturor locurilor destinate practicarii cultelor pagane, masura ca a afectat si oracolul.

Preotesele erau alese de Apollo (majoritatea surselor precizeaza ca acestea erau fecioare tinere, dar am gasit si surse care sustin ca erau alese dupa ce implineau 50 de ani) si intrau in transa din cauza unui gaz emanat din pamant.

Despre numele orasului am citit ca ar veni de la delfin, simbolul lui Apollo sau de la lauri (daphne), planta care ii incununa pe castigatorii Jocurilor Pythiene din zona.

Am parcat masina in dreptul semnului care marca iesirea din oras la ora 12:45. Stiam ca la Delphi se pot vizita muzeul arheologic si situl arheologic, adica vechiul oras. Taxele de vizitare le puteti gasi aici. Taxa de vizitare pentru muzeul din Delphi este de 6 euro in 2014 si pentru sit tot 6 euro. Cei care merg la amandoua platesc cumulat doar 9 euro.

Pentru ca timpul nu avea rabdare cu noi si mai aveam 450 km de mers pana la pensiunea de popas, am decis sa vizitam doar situl arheologic. Stiam ca in muzeu se pot vedea multe obiecte din antichitate, printre care piatra „Omphalos”, buricul pamantului, si un taur din argint, dar cu parere de rau l-am lasat in urma.

Am inceput vizita la Delphi cu templul Atenei Pronaia (pe dreapta soselei). Tholos este cladirea circulara din marmura alba si neagra dedicata zeitei, din care astazi au fost refacute doar 3 coloane. Langa Tholos, vechiul gimnaziu mai pastreaza doar cateva pietre care cu greu iti spun ca a fost candva o constructie acolo. Pentru templul Atenei nu am platit taxa de intrare.

Intorcandu-ne spre vechiul oras pe care il zarisem pe stanga soselei, intins pe munte, am descoperit pe drum izvorul Castalia, cel in care preoteasa Pythia se spala inainte de o profetie.

Pentru a vizita situl arheologic am platit 6 euro la intrare si apoi am pornit pe vechiul drum din oras, partial refacut. Plimbandu-ne printre ramasitele cladirilor am ajuns la trezoreria Atenei, restaurata de curand si la Templul lui Apollo. Din Templul lui Apollo au mai ramas doar cateva coloane in picioare, deasupra carora era scris in trecut „Cunoaste-te pe tine insuti”. Aici era gazduit celebrul oracol din Delphi, la care veneau oameni din toate partile lumii.

Drumul urca in continuare si ajunge la marele amfiteatru din oras, ramas inca in stare foarte buna. Fiind presati de timp si de soarele care ardea dogoritor, am facut cale intoarsa spre masina. Chiar daca am venit pregatiti cu apa si palarii, soarele tot a reusit sa ne indispuna. Urcusul prin oras este destul de lin si, chiar pe caldura, este lejer de facut.

Vizita intregului sit a durat cam o ora jumate, dar a fost o ora si jumatate excelent petrecuta si plina de invataminte! De sus, privelistea asupra locului este extraordinara! Nu ne mai saturam de admirat si, pentru o clipa, chiar am simtit ca suntem in centrul lumii! Am plecat incarcata de energie de acolo si cu sentimentul ca am fost intr-un loc special, plin de insemnatate si desprins din poveste. Mai stiti si alte locuri de acest gen, locuri magice, din care sa pleci atins de ceea ce ai vazut?